Publicat de: Kaaliope | Decembrie 7, 2011

Schița gândurilor


Îmi întind gândurile pe pământul de frunze,
Le privesc cum se-aprind, le simt cum se zbat,
Le schițez ușor și ochi și gură flămânde
De nou și de vechi…de virtuți și păcat.

Le împart în grămezi după contur și culoare,
Le atârn câte-un semn de Posibil sau Ba,
Le amestec stângaci, le etichetez « Mic » sau « Mare»,
După norme create amorf cândva.

Le hrănesc de-s slăbite, le adap de-s uscate,
Le învăț să răspundă la stimuli externi,
Azi le dau siguranță, mâine luciditate
Si-ntre ele presar stropi de nebunie eterni.

Le doresc împreuna, le-nțeleg separate,
Le ascult când mă ceartă și-mi strigă deschis
Că nu sunt inocente, însă nici vinovate,
Că se vor acceptate, de-s reale sau vis!

Anunțuri

Responses

  1. Superb !!!
    `[…] Și-ntre ele presar stropi de nebunie eterni`
    Trăiesc ca un nebun, iubesc ca un nebun, am gânduri nebune, și împrăștii nebunia asta în stropi de care ceilalți se feresc scârbiți ! Tu scrii despre asta … poate că nu-s nebun. Poate ei sunt nebuni !

    • Cine spune ca nu nebunia e acea stare ? Acea stare a normalitatii! Care normalitate? A cui normalitate ! E ciudat ca esti altfel ? Dar oare nu e mai ciudat ca ei sunt altfel ?
      Cine defineste ca trebuie sa-ti simti sufletul plat sau sa simti cum se izbeste in fiecare secunda de urmatoarea senzatie careia tu sau altul i-ati gasit ecoul in sufletul tau?

  2. Reblogged this on Vasile Roata.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: