Publicat de: Kaaliope | Decembrie 24, 2011

De-ar fi să…


De-ar fi să pleci, nu te-aş chema-napoi iubite,
Şi nici cu rugăminţi nu te-aş opri,
Ti-aş pune-n păr cu dragoste răvaşe
Din clipele ce-aş vrea a mai trăi!

Şi când departe fi-vei, mai târziu,
Să le deschizi pe rând, pe fiecare,
Să-ti aminţesti cu drag de nebunia
Din chipul meu ştrengar, fără răbdare…

Şi lacrimi n-am să am, am să surâd,
Iar colţul gurii nu va şti regretul,
Am să te-mbrac ȋn strai de nostalgie
Si-am să-ţi păstrez ȋn mintea mea portretul.

De-ar fi să plec, să-mi ierţi nesăbuinţa,
Şi nu-mi lega cu lanţuri azi trecutul,
Zâmbeşte-mi, ca şi când ar fi iar ieri,
Si lasă-mă să-mi caut azimutul!

Ȋn suflet să nu-ţi intre ȋntristarea,
Absenţa mea să nu-ţi fie răcoare,
Ȋn gând să mă pastrezi ca şi atunci
Când TU-mi erai noapte şi zi, lună şi soare!

De-ar fi să plec, sau tu de ai pleca,
Să ne păstrăm din visul de-altădată,
Doar o privire strălucind zălud
Uitată-n palme pentru niciodată…

Anunțuri

Responses

  1. Reblogged this on Basil Wheel.

  2. emotii o mie … ascunse-n „palarie”
    palarie ce-acopera gandul
    ce zburda rebel … pe pamantul
    ce-l calci tu usor … framantandul


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: