Publicat de: Kaaliope | Septembrie 15, 2012

Disperare


Tu spui că-i vremea agoniei, că bucuriile s-au dus,
Că nu mai este răsărit, şi c-am rămas doar cu apus.

Tu spui că patimile-s toate reprogramate pentru azi,
Că soarele nu mai există, că nu te mai ridici de cazi.

Tu spui că nu mai e lumină, că întunericu-i în noi,
Că albu-n negru se transformă, că suntem toţi în suflet goi.

Tu spui că astăzi Paradisul e doar o simplă plăsmuire,
Ca Iadul este pe Pamânt, că totu-i sterp şi-i risipire.

Tu spui că toate sunt degeaba, că mor speranţele în van,
Că visele au aripi frânte şi în pereche eşti orfan.

Tu spui că toate-s disperare, că-i inutil, că toate mor,
Dar înăuntrului din “spusuri” doar de-un “nespus” îi este dor!

Anunțuri

Responses

  1. DA ! (Și) Eu asta am vrut să spun.

    De-acel „nespus” îmi este dor
    În lipsa lui totul e disperare, și inutil, și toate mor.

    Am s-o trec la poemele mele favorite ! Îmi tremură și gândul când o citesc !

    • Gandurile tremura cand emotiile sunt profunde si cand depasesc suprafata trupului…Multumesc Domnule Bob, cuvintele tale sunt o mare bucurie pentru sufletul meu !

      • Multumesc si eu pentru sprijin, aprecieri, intelegere … Pentru tot !


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: