Ploaia dansează pe caldarâm,
Culorile nopţii-mi asmut simţurile,
Mă strecor încet în tainele întunericului
Ca să-ţi simt răsuflarea şi ca…
să aud tremurul mâinilor tale,
să miros urma paşilor tai
să respir aerul care-ţi invadează trupul,
să tresar gândind că ai curge in mine
să îţi ating cuvintele,
să mă spăl cu zâmbetul tău,
să ne amestecăm sufletele,
să te simt, să te gust, să fie mereu imperfect…
Cling!
Imperfectul inseamna permanentizarea sentimentului, extragerea lui din relativ si proiectarea in absolut! Frumos!
By: La Fee on martie 30, 2012
at 7:36 am
Imperfectiunea….garantia evolutiei…
By: Kaaliope on martie 30, 2012
at 3:01 pm